Tot mai multe țări anunță datele de încetare a restricțiilor aplicate în contextul Covid (Franța, Marea Britanie, Germania), iar altele încep deja să le reducă (China, Austria și acum Italia și Spania), conturându-și planurile de reluare treptată a activității. Cu toate acestea, ar trebui să ținem cont de faptul că nu toate țările sunt în aceeași situație; fiecare se confruntă cu riscuri diferite în pragul relaxării măsurilor de izolare. Ținând cont de punctul de plecare, din datele epidemiologice reiese că puține țări sunt în măsură să înceapa relaxarea restricțiilor, bazându-se pe un număr de reproduceri de bază R0*<1. Cu toate acestea, mulți susțin începerea relaxării cât mai curând posibil pentru a sprijini economiile. Pentru a înțelege potențialele strategii de ieșire și riscurile asociate acestora, am grupat țările pe două dimensiuni care analizează condițiile inițiale, înainte de a ridica blocajele: (1) gradul de pregătire a sistemului sanitar pentru a face față relaxării măsurilor de restricție și (2) vulnerabilitatea economică pricinuită de restricții.

Figura 1 – Cadrul analitic de relaxare a restricțiilor

Soursa: Variate, Euler Hermes, Allianz Research

Analiza noastră relevă patru grupuri de țări (vezi figura 2). Cadrul este dinamic, astfel încât situația între grupuri poate evolua în timp, având în vedere că lupta împotriva virusului va progresa, iar țările își vor intensifica testarea sau își vor îmbunătăți capacitățile medicale. Primul grup, format în cea mai mare parte din așa-numitele piețe emergente, este încă nepregătit pentru eliminarea restricțiilor dacă ținem cont de faptul că  răspândirea virusului este una accelerată și instituțiile de asistență medicală luptă din greu să facă față. Aceste state sunt foarte vulnerabile și în cazul instalării restricțiilor care sunt greu de implementat în zonele foarte dens populate (Brazilia, India ...). Și gradul mare de informalitate face anevoioasă, de asemenea, generalizarea rețelelor de securitate socială, pe masură ce   activitatea economică se oprește (Mexic) și presiunea politică pentru relansarea economiei crește. Nu numai că impactul îngrădirilor în ansamblu va fi devastator, dar efectele sale ar putea chiar să afecteze economia pe termen mediu. Astfel, se conturează riscul unor greșeli politice – repornirea precoce a a economiei, și riscul unei epidemii secundare. O eliminare a restricțiilor treptată pare a fi soluția optimă, chiar dacă aceasta înseamnă o recuperare în forma de U lentă.

Figura 2: Distribuirea țărilor în funcție de condițiile inițiale

Soursa: Variate , Euler Hermes, Allianz Research

Un al doilea grup de țări, primele care s-au confruntat cu acest virus, sunt pe punctul de a învinge boala, după ce au crescut capacitatea de testare și capacitatea medicală. Acestea prezintă, de asemenea, o vulnerabilitate mai scăzută decât alte tări, datorită procesului decizional centralizat de sus în jos (China), a stabilizatorilor de activitate eficienți și a plaselor de siguranță (Danemarca) sau a stabilirii unei limite de izolare (Coreea de Sud). Strategiile lor de ieșire din izolare sunt prudente și treptate, așa cum se poate vedea în cele mai recente anunțuri, unele subsectoare de servicii rămânând închise până în luna iunie. Experiența Chinei arată că măsurile de izolare sunt relaxate prudent sau uneori chiar reînăsprite în orașele în care există riscul unui al doilea val de infecții, fie din cauza cazurilor importate, fie din cauza cazurilor asimptomatice.

Un al treilea grup cuprinde țări limitrofe, unde s-au înregistrat progrese în ceea ce privește stoparea răspândirii virusului (Italia) sau unde capacitatea medicală și de testare a depășit alte tări (Germania, Singapore). Cu toate acestea, multe dintre aceste state sunt relativ mai vulnerabile  din punct de vedere economic la izolare decât primele țări care s-au confruntat cu acest virus. Este probabil ca aici, printr-un efort de reducere a impactului economic negativ (prin intermediul comerțului, turismului și al lanțurilor industriale de aprovizionare), relaxarea sa apară mai devreme sau să fie mai puțin progresivă; am vedea astfel riscuri mai mari ale unui nou val de infecții (Singapore); aceasta ar putea fi compensată numai printr-o capacitate mai mare de testare sau de urmărire a contactelor.

Ultimul grup cuprinde țări care încă se luptă cu epidemia și în care testarea nu a atins încă standardele celor mai performanți. În acest grup, găsim, de asemenea, țări cu zone urbane foarte dense (SUA, Japonia, Marea Britanie, Franța), unde  izolarea este greu de aplicat din punct de vedere logistic. În plus, unele sunt extrem de vulnerabile din punct de vedere economic din cauza unei piețe flexibile a forței de muncă (SUA) și a unei  economii deja în scădere (Japonia) sau limitată de politica fiscală (Spania).

În cele din urmă, multe țări sunt vulnerabile la blocaje prelungite, deoarece au o concentrare ridicată în sectoarele în care activitatea este oprită. În mod optim, relaxarea ar trebui să fie chiar mai treptată și mai lentă pentru a evita focarele secundare și, unele dintre aceste țări (în principal din UE) trebuie să se ocupe de reglementare înainte de a putea implementa aplicații de urmărire a contactelor. Aceste țări ar putea opta pentru pornirea sau oprirea restricțiilor pe intervale orare pentru a se asigura că secțiille lor de ATI au capacitate suficientă pentru tratarea pacienților, că testarea este în creștere și că autoizolarea este strict implementată. Riscurile în cazul eliminării precoce a restricțiilor din cauza urgențelor economice (ex. Spania, care a început să ridice restricțiile în domeniul construcțiilor și cel industrial) rămâne.

“Ultimele declarații ale președintelui României anunță potențiale relaxări ale restricțiilor după 15 mai, dar acestea trebuie văzute mai degrabă ca o modalitate de a estompa din impactul economic al auto - izolării asupra economiei decât ca o validare a performanței sistemului medical în fața pandemiei Covid. Ritmul de redresare la nivel de subsector va fi diferit și acest lucru trebuie avut în vedere atunci când se vor implementa mecanisme de susținere a IMM-urilor.”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA - Head of Risk Analysis Euler Hermes Romania

Figure 3: Lecții preliminare pentru eliminarea restricțiilor.

Sourse: Variate, IFO, Blair Institute, McKinsey, Allianz Research

*Numărul reproducerilor de bază R0– unitate de măsurare în epidemiologie.
În epidemiologie, numărul de reproducere de bază a unei infecții poate fi considerat ca numărul estimat de cazuri generate direct de un caz într-o populație în care toți indivizii sunt sensibili la infecții – cf. wikipedia

***************

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi, înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.