Articole
14-01-2011

In Expunerea de motive la Proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, se admite faptul ca:


"Dintre disfunctionalitatile majore ale justitiei din Romania, cel mai aspru criticata a fost lipsa de celeritate in solutionarea cauzelor. Intrucat procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare si de lunga durata, s-a constientizat faptul ca eficacitatea administrarii actului de justitie consta in mare masura si in celeritatea cu care drepturile si obligatiile consfintite prin hotarari judecatoresti intra in circuitul juridic, asigurandu-se astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse judecatii.


Prin reformarea codurilor de procedura, civila si penala - recent adoptate - s-a urmarit, ca obiectiv esential, crearea in materia procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public."


In urmarirea acestor deziderate, s-a resimtit nevoia instituirii unor norme procedurale care sa aiba efecte imediate, si in ideea pregatirii implementarii noilor coduri.


Astfel, au fost propuse si cateva norme privind medierea prin care, pe de o parte, se urmareste armonizarea Legii medierii (Legea 192/2006) cu anumite prevederi din Codul familiei si din Codul de procedura civila iar pe de alta parte, se urmareste atat degrevarea instantelor de judecata cat si asigurarea celeritatii procedurilor judiciare. Aceste norme vizeaza inclusiv  cauzele comerciale.


Dupa cum se arata in expunerea de motive, mai sus amintita, in materie comerciala s-a propus inlocuirea procedurii prealabile a concilierii (asa cum era ea statuata in cuprinsul art. 7201 din Cod. pr. civ.) cu procedura medierii, ca procedura prealabila a unui litigiu in instanta.


Ulterior, in urma adoptarii Legii 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, medierea nu a inlocuit concilierea ci, potrivit legii, cele doua proceduri au devenit alternative. Astfel, art. 720 indice 1, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa.” Ca atare, in materie comerciala, partile pot alege fie procedura medierii fie pe cea a concilierii insa, in mod obligatoriu, una dintre ele.


Mai mult decat atat, chiar daca s-a ales initial procedura concilierii, ca metoda de solutionare alternativa a conflictului, partile pot opta pentru mediere chiar si in cursul procedurii de conciliere, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator care statueaza: „Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege.”


Prin urmare, in materie comerciala, medierea a devenit procedura prealabila obligatorie, alaturi de conciliere, inainte ca partile sa recurga la instanta de judecata. Astfel, inainte de declansarea unui litigiu pe rolul instantelor de judecata, partile vor fi obligate sa urmeze una din cele doua proceduri.


Desigur ca este posibil ca partile sa recurga la mediere inclusiv dupa declansarea procesului pe rolul instantei de judecata. O ipoteza ar fi aceea in care partile, initial, au parcurs procedura concilierii fara a fi solutionat conflictul dintre ele.


Astfel, in cauzele comerciale, fie din proprie initiativa, atat inainte cat si dupa declansarea procesului, fie la recomandarea instantei, partile pot alege unul sau mai multi mediatori, de comun acord, din Tabloul Mediatorilor, publicat annual in Monitorul Oficial al Romaniei si actualizat periodic in varianta sa online, de catre Consiliul de Mediere – autoritate de reglementare si control in domeniu.


Din redactarea textului art. 7027, asa cum a fost modificat, reiese faptul ca partile, odata ce au acceptat medierea, vor parcurge etapa de informare cu privire la mediere (ca o etapa prealabila la procedura propriu-zisa a medierii). Aceasta etapa va fi parcursa in mod gratuit, mediatorul neputand solicita onorariu pentru informarea partilor.


Dupa informare, partile vor decide daca accepta solutionarea litigiului prin mediere. Cu privire la decizia partilor, mediatorul va intocmi un proces-verbal prin care informeaza instanta despre rezultatul sedintei de informare. Procesul-verbal va fi inmanat instantei de catre parti, in termenul anume fixat, ce nu poate fi mai mare de 15 zile. 


Odata ce au parcurs sedinta de informare, partile pot alege, de comun acord, un alt mediator (chiar si doi) pentru solutionarea litigiului dintre ele. In acest sens, vor incheia un contract de mediere impreuna cu mediatorul/mediatorii alesi, in vederea parcurgerii procedurii de mediere.


La finalul procedurii se va intocmi Acordul de mediere ce poate privi toate aspectele aflate in litigiu sau numai o parte a acestora. In ipoteza in care litigiul nu se solutioneaza prin mediere ori este solutionat numai partial, partile se pot adresa instantei pentru derularea procedurii judiciare si solutionarea totala a conflictului.


In ipoteza in care se recurge la mediere dupa declansarea litigiului in instanta, partile pot cere pronuntarea hotararii de expedient, totala sau partiala, hotarare ce va fi irevocabila si executorie. Totodata, daca litigiul a fost solutionat in totalitate, partile pot cere si restituirea taxei de timbru.


In situatia in care partile solutioneaza conflictul inainte de a apela la instanta, daca legea nu cere indeplinirea anumitor conditii de forma pentru insasi valabilitatea actului incheiat intre parti, acordul de mediere poate fi investit cu formula executorie. 


Pentru oricare dintre cele doua ipoteze amintite mai sus, de la momentul incheierii contractului de mediere dintre parti si mediator, dreptul material la actiune al dreptului ce face obiectul litigiului (conflictului) este suspendat pana la finalizarea procedurii de mediere, pe un termen de maxim 3 luni, potrivit art. 49 din Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.


Fanuta Lisman-
mediator autorizat


www.avocatimediatori.ro

Articole din aceasi categorie

Copyright: Femei in Afaceri 2019 | Termeni si conditii | Realizat de Concept24