Articole
20-03-2014

Povestile acestor personaje feminine, considerate un etalon de frumusete, diferit in felul sau, care s-au bucurat sau nu de un statut social si care s-au folosit cu succes de propriile atuuri, au reusit sa invinga timpul, devenind legende urbane, prin faptul ca fiecare aspect al vietii lor este invaluit intr-o aura de mister, care fascineaza si astazi.

Zizi Lambrino, pe numele sau Ioana Maria Valentina Lambrino, descendenta a unei vechi familii aristocrate,  a fost prima sotie a principelui Carol al II-lea al Romaniei, de numele sau fiind legat un adevarat scandal monden in perioada interbelica, ceea ce ar fi putut pune in pericol integritatea Casei Regale. Povestea incepe in timpul Primului Razboi Mondial, cand Carol al II-lea, imbracat in ofiter, paraseste unitatea militara, ce isi avea sediul la Targu Neamt si al carei comandant era si pleaca la Odessa impreuna cu Zizi Lambrino, casatorindu-se ulterior cu ea. Actul de casatorie insemna practic incalcarea Statutului Casei Regale, care permitea casatoria membrilor regalitatii numai cu persoane din alte case regale. Regele Ferdinand, tatal lui Carol, ezita sa ii aplice acestuia o pedeapsa dura, fapt pentru care dispune tinerea lui Carol pentru 75 de zile in stare de arest la Manastirea Horaita, din judetul Neamt. Casatoria este anulata printr-o sedinta controversata, pe 8 ianuarie 1919, dar relatia lor continua si au apoi un copil: Mircea Grigore Lambrino. Regele Ferdinand il trimite pe Carol intr-o calatorie in jurul lumii, pentru a o uita pe Zizi. In tot acest timp, la insistentele autoritatilor din Romania, Zizi se stabileste la Neuilly, in Franta, intr-o vila cumparata special pentru ea. Zizi incheie chiar si o conventie cu Casa Regala in 1921, in urma careia urma sa primeasca semestrial o renta in valoare de 110.000 de franci. Documentul, scris de mana, pe sase pagini ministeriale este redactat sobru, fiind menit sa acopere orice eventualitate litigioasa, dar si tacerea acesteia, conform adevarul.ro. Pentru o perioada de timp, Zizi isi va asuma obligatiile in liniste, dar se va ocupa de scrierea memoriilor ei. Momentul oportun pentru a le publica il gaseste cinci ani mai tarziu, in 1926, cand Carol al II-lea provocase in Romania un alt scandal monden, tot pentru o femeie.

Povestea Zarazei a fascinat generatii de-a randul, servind ca model pentru una dintre cele mai indragite legende urbane desprinsa din fundalul unui Bucuresti interbelic. Istoria romantata a Zarazei persista si mai mult, datorita povestii de dragoste tesuta in jurul ei, intrata pentru totdeauna in imaginarul colectiv, dintre ea si celebrul cantaret interbelic, Cristian Vasile, o poveste ce aduce atmosfera boema tipic interbelica, cu restaurante si gradini, cu trasuri si masini de epoca. Se spune ca Zaraza sau Zarada (in limba romani „zarada” insemna „cea minunata”), pe numele sau Rada Moldoveanu, era fiica unui boier grec si a unei tiganci. De o frumusete uimitoare si cu un sarm iesit din comun, Zaraza era una dintre prostituatele de lux ale vremii, nelipsita din localurile de noapte ale Bucurestiului. Exotismul sau ii facea chiar si pe aristocratii vremii sa se indragosteasca de ea, desi era cunoscut faptul ca aceasta nu se indragostea niciodata. La numai jumatate de an, dupa ce Cristian Vasile o cunoaste pe Zaraza, compune celebrul tango, care devine in scurt timp cel mai popular cantec al momentului. Zavaidoc, rivalul lui Cristian Vasile in muzica, devine invidios pe faima de care se bucura Cristian Vasile, dar si pe relatia lui cu Zaraza si incearca sa il omoare. Nereusind sa il ucida pe acesta, fiindca ar fi dat de banuit, se hotaraste sa o omoare pe Zaraza, intr-o seara cand aceasta iesise sa cumpere tutun pentru iubitul sau. Legenda spune, ca innebunit de durere, Cristian Vasile a furat urna cu cenusa a Zarazei. Personajul a intrat si in literatura contemporana: Mircea Cartarescu a preluat imaginea Zarazei si a asociat-o cu cea a lui Cristian Vasile, in volumul sau de proza „De ce iubim femeile”. Ulterior, povestea a intrat si in cinematografie, fiind inclusa in scenariul filmului „Supravietuitorul”, in regia lui Sergiu Nicolaescu, in 2008.

O alta legenda urbana, desprinsa de acesata data de pe Calea Victorie, este cea a Coanei Mita Biciclista, pe numele sau real Maria Mihaescu. Aceasta si-a castigat acest renume in anul 1898, cand ziaristul George Ranetti, redactor-sef la revista „Furnica”se indragosteste de ea, intr-una din plimbarile ei cu bicicleta pe Calea Victoriei. Maria nu a raspuns avansurilor facute de acesta, asa ca gestul de razbunare a fost porecla de Mita Biciclista. Nascuta in 1885, Maria Mihaescu era o femeie extrem de frumoasa, cu ochii albastrii, cu parul blond tuns scurt, iar prezenta sa nu trecea neobservata niciodata. Frumusetea sa a devenit un magnet pentru barbatii cunoscuti fie in politica, fie in cultura vremii, precum: Octavian Goga, Nicolae Grigorescu si chiar Regele Ferdinand care se pare ca ii face cadou o casa in apropierea Pietei Amzei, casa care ii poarta numele si astazi. Cu toate acestea, Maria ii refuza politicos pe toti, ramanad fidela dragostei ce i-o purta doctorului Nicolae Minovici, intemeietorul societatii „Salvarea”.
Maria s-a bucurat si de o pozitie sociala foarte buna in acele timpuri, detinand o trasura, chiar si o masina coupe si nenumarati servitori. Printre obiceiurile sale se numara servitul mesei numai la Athenee Palace si vopsitul parului la cel mai in voga salon de pe Calea Victoriei. De numele sau si mai ales de porecla sa se leaga si cateva premiere: a fost prima femeie care s-a plimbat cu bicicleta, imbracata in pantaloni, pe Calea Victoriei, ceea ce era, daca nu scandalos, cu totul iesit din comun la acea vreme. Se mai spune ca insasi bicicleta sa avea ghidonul confectionat din argint, iar casheta era din matase infasurata in voal alb.

Foto: gahetna.nl

Autoare: Denisa Cristache
Redactor Femei in Afaceri

Articole din aceasi categorie

Copyright: Femei in Afaceri 2019 | Termeni si conditii | Realizat de Concept24