Articole
22-04-2013

Conceptul de mobbing este relativ nou pentru marea majoritate a populatiei din Romania. Mobbing-ul, cunoscut sub denumirea de hartuire, intimidare la locul de munca, este un fenomen real si raspandit in  societatea romaneasca actuala. Mobbing-ul  este un fenomen organizational, o forma de agresiune psihica, exercitata  pe o perioada de timp de cateva luni, de unul sau mai multi colegi fata de un altul, printr-o serie de actiuni menite sa izoleze persoana vizata.

 

Termenul de mobbing a fost pentru prima data folosit de catre psihologul suedez Heinz Leymann, in anul 1984. Acesta a efectuat o serie de studii si analize asupra comportamentelor angajatorilor la locul de munca, definind mobbing-ul ca fiind „o comunicare ostila si lipsita de etica, care este directionata intr-un mod sistematic de catre unul sau mai multi indivizi catre un alt individ care, din cauza hatuirii, este impins catre o pozitie de defensiva, neajutorata si este mentinut in acea stare prin continuarea activitatilor hartuitoare.”

 

Mobbingul presupune actiuni care vizeaza desconsiderarea in fata colegilor, ingradirea posibilitatii de exprimare, marginalizarea si chiar izolarea, discreditarea profesionala, poate indica, de asemenea, atacuri verbale directe si indirecte, dar si atacuri fizice.

Mobbing-ul are consecinte grave atat pe plan profesional, cat si pe plan psihologic si fizic asupra victimei. Ca efect al actiunilor de „mobbing”, victima in cauza este adusa in situatia in care isi da demisia sau cade intr-o pozitie ierarhica inferioara.

Mobbing-ul afecteaza performanta profesionala a victimei conducand la alienare, demoralizare, pierderea increderii in potentialul profesional, la imposibilitatea de a-si duce la indeplinire sarcinile, la un randament scazut la locul de munca.

 

Pe plan psihologic si fizic, consecintele mobbing-ului asupra angajatilor victime sunt catastrofale, intrand in categoria problematicii sanatatii muncii. Vorbim aici de efecte grave in planul sanatatii precum migrene, depresii, insomnie, socuri emotionale, metabolism afectat, preinfarct. De foarte multe ori victimele mobbingului ajung sa divorteze, recurg la exces de tutun, de alcool, de droguri, la utilizarea de medicamente antidepresive, putandu-se ajunge chiar la  tentative de suicid.

In cele mai multe cazuri, angajatii - victimele mobbing-ului, ajung sa demisioneze, intrucat nu mai fac fata presiunilor si atmosferei negative de la locul de munca. Existenta in organizatii a unor fenomene de mobbing este total ineficienta pentru organizatie ansamblul ei, avand implicatii directe asupra performantei muncii tuturor angajatilor.

Mobbing-ul apare ca urmare a unor deficiente in activitatea de management a resurselor umane din organizatii, a unor schimbari organizationale rapide, ca urmare a  nesigurantei locului de munca, a stresului organizational si nu in ultimul rand ca urmare a  culturii organizationale care tolereaza sau nu recunoaste comportamentele de hartuire morala reprezentand o problema grava.

 

Efectele crizei economice se resimt inca acut asupra pietei fortei de munca indeosebi la nivelul Uniunii Europene, dar si in tara noastra. In cadrul unui climat de nesiguranta asupra locului de munca, in fata unor rate foarte ridicate ale somajului, in special in randul populatiei tinere, fenomenul de mobbing ia amploare, atat in tara noastra cat si in cadrul Uniunii Europene. Un numar aproximativ de 12 milioane de angajati din cadrul Uniunii Europene, adica 9% din angajati, sunt victime ale mobbing-ului conform statisticilor.     

 

In Romania, primul studiu amplu asupra acestui fenomen a fost realizat de catre Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV)  in anul 2011 in cadrul unui proiect finantat din fonduri europene impreuna cu Asociatia COLFASA si partenerii sai, si indica un procent de 8% din angajatii  romani ca fiind victime ale mobbing-ului.

Asa cum concluzioneaza studiul realizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV), directiile actiune trebuie indreptate catre politicile de prevenire si combatere a discriminarii la locul de munca si politicile din zona reglementarii relatiilor de munca. In Romania, statisticile indica faptul ca jumatate dintre angajatii sunt stresati la locul de munca, astfel: 41% dintre angajati asista la scene in care managerul sau colegii tipa unii la altii la locul de munca.

 

La nivelul Uniuni Europene a fost elaborata Directiva Consiliului Europei 89/391/CEE, din 12 iunie 1989 privind punerea in aplicare de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca care prevede reglementari fundamentale in domeniul sanatatii si securitatii in munca precum si responsabilitatea angajatorilor de a preveni vatamarile, inclusiv cele care rezulta din hartuirea morala.

Exista o serie de directive precum Directiva 2000/43/EC privind egalitatea sanselor persoanelor indiferent de originea lor etnica ori rasiala, Directiva 2000/78/EC care stabileste liniile directoare privind egalitatea de tratament la angajare si in exercitarea profesiei, care contin prevederi privind hartuirea la locul de munca.


Un alt document important este Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene semnata la Nisa in anul 2000, care prevede la Art.31 alin(1) Orice lucrator are dreptul la conditii de munca care sa respecte sanatatea, securitatea si demnitatea sa”, condamnandu-se astfel si  fenomenul de mobbing.

Primele state europene care au adoptat o legislatie impotiva hartuirii morale la locul de munca sunt  Suedia, in 1993 si  Franta, in 2002. Astfel, Suedia a introdus doua ordonante guvernamentale  inca din anul 1993: Violence and Menaces at the Workplace (FS 1993) si Victimization at Work (ASF 1993). Iar Franta prin Legea privind modernizarea sociala din ianuarie 2002 a introdus prevederi ce vizeaza explicit combaterea „hartuirii morale”. Ulterior au fost modificate si unele prevederi din Codul muncii, introducandu-se notiunea de hartuire morala, iar confederatiilor sindicale le-au fost atribuite puteri mai mari in ceea ce priveste prevenirea si solutionarea cazurilor de hartuire morala la locul de munca.

 

Organizatia Internationala a Muncii a elaborat de-a lungul anilor numeroase studii legate de hartuirea morala la locul de munca, printre care Raportul “THE COST OF VIOLENCE/STRESS AT WORK AND THE BENEFITS OF A VIOLENCE/STRESS-FREE WORKING ENVIRONMENT”. Pe baza acestora, in 2005, Organizatia Internationala a Muncii a elaborat un manual de training pentru prevenirea violentei la locul de munca in sectorul medical. Anul trecut, in 2012 Organizatia Internationala a Muncii a elaborat un studiu referitor la prevenirea stresului la locul de munca intitulat “Stress prevention at work checkpoints Practical improvements for stress prevention in the workplace”.

Cunoasterea si constientizarea la nivelul intregii societati a existentei fenomenului de mobbing este primul pas in vederea combaterii acestuia.

 

Autoare: Raluca Contanu

Lector asociat Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea Bucuresti

raluca.contanu@avocatii-tai.ro

 

 

Articole din aceasi categorie

Copyright: Femei in Afaceri 2019 | Termeni si conditii | Realizat de Concept24