Articole
01-06-2014

Elena Vacarescu a fost ultima descendenta a dinstiei poetice a Vacarestilor si cu putin noroc si o societate fara atat de multe restrictii, ar fi putut fi regina Romaniei. Insa, dupa logodna interzisa la acea vreme de Casa Regala, cu Ferdinand, viitorul rege al Romaniei, aceasta s-a stabilit in Franta unde a avut o cariera stralucita in mediul politic si literar, reusind chiar sa faca cunoscute poezii de Eminescu, Goga sau Blaga in limba franceza. Volumul sau de debut „Chants d'Aurore” (tr. Cantecele zorilor) din anul 1886, a fost elogiat in presa vremii si distins cu Premiul Academiei Franceze. 

 

Elena Vacarescu s-a nascut in anul 1864, in Bucuresti, intr-una din casele situate in zona Dealului Mitropoliei. Copilaria si-a petrecut-o intre mosia bunicilor de la Falcoi, situata pe malul drept al Oltului si domeniul Vacaresti din Dambovita. Studiile si le face la Paris, urmand cursuri de filosofie, istorie si estetica in cadrul celebrei Universitati Sorbona. In anul 1888 Elena se reintoarce in tara, unde este invitata sa faca parte din suita Reginei Elisabeta. Existenta Reginei  fusese marcata de un eveniment tragic, moartea fiicei sale Marioara, in varsta de doar trei ani, fapt pentru care isi indreapta intreaga sa afectiune catre Elena. Cele doua devin din ce in ce mai apropiate, in primul rand unite de dragostea pentru frumos si pentru literarura, lucrand la volumul „Rapsodia Dambovitei”, care cuprindea prelucrari de poezii populare, volum tradus de Carmen Sylva (pseudonimul literar al Reginei Elisabeta) si publicat in anul 1889, la Bonn, potrivit national-magazin.ro.

In acesta perioada il cunoste si se indragosteste de tanarul principe Ferdinand, nepotul regelui, dar si printul mostenitor al tronului, ajungand chiar sa se logodeasca sub binecuvantarea Reginei Elisabeta, care incuraja relatia celor doi. Logodna, insa, nu a durat foarte mult, starnind un imens scandal prin ofensarea curtii regale autohtone, dar si a curtilor regale europene. Astfel, relatia celor doi a fost interzisa brusc si dureros, prin interventia drastica a Consilului de Ministri, care a reamintit princepelui ca niciun Membru al Familiei Regale nu se poate casatori decat cu o „egala” de origine straina. Protocolul regal si-a spus cuvantul, iar istoria dovedeste ca Ferdinand s-a supus regulilor stricte, casatorindu-se la 10 ianuarie cu Maria de Edinburgh, din Familia Regala a Angliei, mama viitorului rege Carol al II-lea. Astfel, Elena este exilata in Franta, Ferdinand pleaca la castelul din Singmaringen, amenintand cu sinuciderea, iar Regina Elisabeta este trimisa drept pedeapsa la resedinta familiei sale din Neuwied.

 

Odata cu ruperea logodnei, Elena devine o persoana non grata in fata Casei Regale si se refugiaza in Italia, unde locuieste in mai multe orase: Venetia, Roma sau localitati din regiunea Toscana, unde il intalneste si pe filosoful german Nietzsche. In anul 1893, Elena primeste invoirea de a se intoarce in Romania, dar este primita cu multa ostilitate, ceea ce o face sa se hotarasca sa plece pentru totdeauna din tara, stabilindu-se la Paris, unde dobandeste o mare recunoastere literara. In timpul Primului Razboi Mondial militeaza pentru realizarea idealurilor unitatii nationale, iar in anul 1919 este numita de rege in functia de secretar general al Asociatiei Romane, pe langa Societatea Natiunilor, functie pe care o detine timp de 20 de ani. Guvernul francez ii recunoaste meritele si ii decerneaza Ordinul de Cavaler al Legiunii de Onoare, iar in Romania este numita membru de onoare al Academiei Romane, devenind astfel prima femeie din Romania care a ocupat un loc in acest for.

 

Elena Vacarescu a murit in anul 1947, la varsta de 83 de ani, la Paris, fara sa se fi casatorit vreodata, iar corespondenta cu Ferdinand a continuat chiar si dupa despartirea lor, aproape pe toata durata vietii acestuia.

 

Foto: wikipedia.org

 

Autoare: Denisa Cristache

Redactor Femei in Afaceri

Articole din aceasi categorie

Copyright: Femei in Afaceri 2019 | Termeni si conditii | Realizat de Concept24