Din punct de vedere al impactului social si medical, s-a ajuns la concluzia ca stresul este boala secolului 21.

Dar ce reprezinta stresul?  Este vorba despre reactia fizica si psihica a organismului nostru la interactiunea cu mediul extern. Exista doua categorii de stres recunoscute: eustres si distres.

Eustresul este ceea ce putem numi “stresul bun”, care ne motiveaza si ne ajuta sa rezolvam eficient problemele cotidiene. Insa, atunci cand acesta nu mai este atat de usor de tolerat, se defineste prin distres, sau “stresul cronic” – mai ales atunci cand timpul pare sa nu ne ajunga pentru a ne indeplini toate responsabilitatile, atat pe plan personal cat si pe plan profesional.

Care sunt factorii de risc care pot genera stresul cronic?

Stresul nu trebuie cautat doar in raport cu omul si nici doar in raport cu mediul exterior. Este o relatie mult mai complexa care implica atat omul cat si mediul inconjurator. In plus, fiecare dintre noi resimtim stresul diferit iar acesta reuseste sa ne afecteze atat organismul, cat si mintea, in masura in care noi permitem acest lucru.

Exista oameni care se simt bine in situatii stresante, stresul fiind cel care ii motiveaza si ii ajuta sa isi rezolve mai rapid si eficient sarcinile, insa exista si persoane fragile din punct de vedere psihic care nu rezista presiunilor si se pot confrunta cu stari de anxietate sau chiar sa dezvolte anumite boli in conditii de stres.

Acest lucru se datoreaza unui dezechilibru intre presiunile la care suntem supusi (atat in interiorul nostru, cat si din exterior) si resursele personale de care dispunem – care dicteaza daca facem fata sau nu unei situatii stresante.

1)      Factorii interni:

-          Teama (ex: teama de a vorbi in public);

-          Nesiguranta (ex: in privinta locului de munca);

-          Sistemul de valori individual (ex: atitudinea, asteptarile unei persoane).

2)      Factorii externi:

-          Schimbarile majore in viata

Pozitive (ex: casatoria, promovare la locul de munca, locuinta noua)

Negative (ex: deces in familie, pierderi materiale);

-          Mediul extern (ex: diferite zgomote);

-          Familia (ex: certurile familiale, divort);

-          Relatii sociale;

-          Locul de munca.

Factorii stresori mai pot fi de natura fizica (ex.: conditiile climatice); chimica (ex.: substante chimice cu care intram in contact); biologica (ex.: bacteriile); psihica (ex.: de placere, durere, simpatie, antipatie); emotionala (ex.: emotii negative – frica, pierderi materiale, amenintari, decese – si pozitive – dragoste, euforie).

Care sunt simptomele pe care le putem resimti din cauza stresului cronic?

-          Cefalee

-          Anxietate

-          Tahicardie

-          Dureri musculare

-          Dureri si spasme stomacale

-          Hiperaciditate gastrica.

Lista poate continua, insa oamenii nu percep aceste efecte ca fiind ale stresului ci intotdeauna le vor pune pe seama unor dereglari trecatoare ale organelor afectate.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 70% din totalul bolilor sunt de natura psihosomatica. Ce inseamna acest lucru? Faptul ca bolile nu au o cauza exclusiv fizica. In cazul in care stilul nostru de viata, reprezentat prin respiratie, alimentatie, odihna sau pur si simplu starea de bine in general, este perturbat si, astfel, apar probleme de sanatate.

Cum putem gestiona stresul?

Ceea ce trebuie sa intelegem este ca stresul nu va disparea din viata noastra, mai ales in contextul actual, tocmai de aceea este foarte important sa stim cum sa gestionam mai bine nivelul de stres la care suntem supusi.

Prin practica putem invata cum sa controlam nivelul stresului si cum sa ne crestem abilitatea de a face fata provocarilor zilnice. De aceea, cand vorbim despre managementul stresului trebuie sa luam in considerare ca noi avem control asupra vietii noastre. Acest lucru inseamna ca trebuie sa luam atitudine si sa ne controlam mai bine gandurile, emotiile si timpul.

Autoare: Raluca Boboc

Raluca s-a alaturat echipei Femei in Afaceri in calitate de voluntara pentru zona editoriala. Este o tanara de 23 de ani, absolventa a Facultatii de Stiinte Politice, in cadrul Universitatii din Bucuresti. In timpul cat si dupa incheierea studiilor, prin intermediul proiectelor la care a participat, a dobandit cunostinte interdisciplinare in domenii precum egalitate de gen, sanatate sexual reproductiva, violenta in baza de gen, educatie si dezvoltare sustenabila.

http://ralucaboboc.wordpress.com/