

Contextul economiei globale, dar cu preponderență al Uniunii Europene, pune sub semnul întrebării redresarea acesteia într-un termen rezonabil și strategia pe care o adoptăm pentru reechilibrarea funcționării companiilor cu prezență în statele membre.
În acest context vine și declarația recentă din 17 martie 2020 a vicepreședintelui executiv Margrethe Vestager cu privire la un proiect de propunere de cadru temporar pentru ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei în contextul focarului de infecție cu COVID-19. Aceasta a folosit câteva cuvinte cheie în declarația furnizată cu privire la gestionarea impactului economic, prin acțiuni decisive luate rapid într-o manieră coordonată. Procesul de adoptare a proiectului propus a fost aprobat în doar două zile.
Noul cadru temporar[1] va permite cinci tipuri de ajutoare pentru statele membre: subvenții directe și avantaje fiscale selective, garanții de stat pentru împrumuturi accesate de companii de la bănci, împrumuturi publice subvenționate către companii și garanții pentru băncile care canalizează sprijinul către economia reală, asigurare de credit la export pe termen scurt.
Astfel, ajutorul sub formă de subvenție directă sau avantaj fiscal ar consta în faptul că statele membre pot să stabilească scheme de acordare de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru se poate realiza printr-o subvenție directă sau un avantaj fiscal.
Ajutorul sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturi bancare constă în faptul că statele membre pot acorda garanții de stat sau pot stabili scheme de garantare care sprijină împrumuturile bancare acordate de companii. Acestea ar subvenționa primele, reducând rata estimată a pieței pentru primele anuale pentru noi garanții pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Există câteva limite prevăzute pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile se pot referi atât la împrumuturi de investiții, cât și la capitaluri de lucru.
Ajutor sub formă de rate ale dobânzii subvenționate: statele membre pot acorda împrumuturi publice și private către companii cu dobândă subvenționată. Aceste împrumuturi trebuie acordate la o rată a dobânzii care este cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020 plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Rata de bază este stabilită pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. Ca și în cazul furnizării de garanții subvenționate, sunt câteva limite în ceea ce privește valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile se pot referi atât la nevoile de investiții, cât și la capitalul de lucru.
În acest sens, România a publicat deja sâmbătă în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență nr. 29/18.03.2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceasta este menită să vină în principal în ajutorul IMM-urilor, cu o componentă principală de acordare de garanții de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru una dintre următoarele categorii de credite:
a) unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 10.000.000 lei. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5.000.000 lei. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă a finanțării este de 10.000.000 lei. Pentru IMM-urile care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.
sau
b) una sau mai multe garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90% acordat unei microîntreprinderi sau întreprindere mică, în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici. Valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurilor prevăzute anterior. Pentru microîntreprinderi sau întreprinderile mici care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.
Ministerul Finanțelor Publice subvenționează dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru și a creditelor pentru investiții în procent de 100% din bugetul MFP în cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis asociată acestui program.
Beneficiarii eligibili pentru acest program guvernamental sunt IMM-urile care au obținut din partea Ministerului Economiei un atestat care certifică faptul că au suferit pierderi de natură economică datorate epidemiei de Coronavirus în România.
Perioada de subvenționare a dobânzii este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgenţă şi poate dura până la 31 martie 2021. Subvenționarea dobânzii se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru primul an şi pentru următorii 2 ani doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Națională de Strategie şi Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020. Subvenționarea dobânzii se realizează în condițiile respectării prevederilor legislației din domeniul ajutorului de stat în vigoare.
A patra măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari pentru a face față efectelor economice ale focarului COVID-19. Cadrul temporar arată clar că, dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, acesta este un ajutor direct clienților băncilor, nu băncilor în sine. De asemenea, oferă îndrumări cu privire la modul de minimizare a oricăror ajutoare reziduale necuvenite băncilor și se asigură că ajutorul este transmis, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub formă de volume mai mari de finanțare, portofolii mai riscante, cerințe de garanții mai mici, prime mai mici de garanție sau rate ale dobânzii mai mici.
În cazul în care ajutorul direct către bănci devine necesar în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) pentru a compensa daunele rezultate direct din focarul COVID-19, un astfel de ajutor nu ar fi considerat un ajutor public extraordinar în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În mod similar, acest lucru se va aplica și oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în cadrul cadrului temporar.
Ultima măsură, asigurarea de credit la export pe termen scurt, prevede o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări nu prezintă riscuri de comercializare, permițând astfel asigurarea de către stat a unei asigurări de credit de export pe termen scurt.
Până la 31 decembrie 2020, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei o listă de măsuri puse în aplicare pe baza schemelor aprobate pe baza cadrului temporar recent adoptat.
Pentru combaterea efectelor COVID-19, Comisia Europeană va direcționa către România peste 1 miliard de euro, astfel:
- 483 milioane de euro prin renunțarea, în acest an, la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale;
- diferența de 637 de milioane de euro - prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.
Fondurile vor avea scopul de a sprijini sistemele de sănătate prin finanțarea achizițiilor de echipamente de protecție, medicamente și teste, de a adapta mediul de muncă din domeniul sanitar la situația actuală, de a asigura accesul persoanelor vulnerabile la facilitățile medicale și de oferi creditare pentru IMM-uri pentru atenuarea șocurilor financiare provocate de criza COVID-19.
Caracteristicile generale pentru toate măsurile de mai sus includ faptul că acele companii, care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019, sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului cadru temporar. În acest fel, cadrul temporar nu este utilizat pentru sprijinul contribuabililor care nu are legătură cu focarul COVID-19. În plus, cadrul temporar prevede, de asemenea, obligații generale de transparență.
***
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com
Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)
Articole din aceasi categorie
- Mars lansează campania #HereToBeHeard pentru promovarea egalității de gen
- 60% dintre angajatori considera ca afacerea lor se afla intr-o „mare dificultate” din cauza Covid-19
- Top 700 companii locale au generat 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor nefinanciare din Romania
- Trei noi parteneri asociati consolideaza expertiza departamentelor de Audit și Taxe ale EY Romania
- EY Romania a finalizat documentul programatic pentru digitalizarea serviciilor publice
- Sustenabilitatea va juca un rol important in redresarea companiilor
- Munca de la birou devine munca de oriunde în lume, o tendinta cu consecinte fiscale
- Raportarea rezultatelor de mediu, social si guvernanta (ESG) de catre companii devine foarte importanta in evaluarea investitorilor
- Fiscul si-a intarit randurile – toate persoanele fizice sa se astepte la verificari ale situatiei fiscale personale
- Claudia Sofianu este noul lider EY Europa Centrala si de Sud-Est si Asia Centrala pe zona de consultanta pentru dezvoltarea capitalului uman
- 10 informatii pe care trebuie sa le stii despre Kurzarbeit
- Georgiana Iancu se alatura ca Partener in departamentul de taxe indirecte al EY Romania
- Un salariu minim decent – o noua politica a Uniunii Europene
- Top 5 greseli comune facute inainte sau in timpul unui incident informatic
- Companiile raman optimiste in privinta planurilor de investitii straine directe, in pofida ingrijorarilor legate de COVID-19
- EY se aliaza cu SAP si Qualtrics in lupta impotriva COVID-19
- Firmele de posta si curierat ar putea ajunge la afaceri aproape de sase milarde de lei in acest an
- Noi reglementari juridice in domeniul insolventei. Ce modificari sunt propuse si care sunt beneficiile pentru companii
- Patru tendinte in comportamentul consumatorilor determinate de pandemia COVID-19
- Piata locala de servicii de resurse umane va scadea cu aproximativ 15% in 2020
- ROCA Investments se pregateste sa contribuie la reconstruirea economiei romanesti
- Interpretarile agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca privind acordarea indemnizatiei de somaj tehnic
- Liderii de business privesc dincolo de criza si configureaza noi planuri de fuziuni si achizitii
- Cum ar putea automatizarea sa sustina sanatatea organizatiilor in criza pandemica?
- Importul, productia si distributia de alcool sanitar – ce implica din perspectiva accizelor?
- Ashoka si EIT Climate-KIC identifica 189 de inovatori in domeniul climei in Romania
- Anuntul facut de agentia internationala de rating Moody’s privind asigurarile de credit comercial, in contextul pandemiei de coronavirus
- Ce masuri au inceput sa ia tarile pe perioada crizei Covid-19
- Cum putem limita expunerea personalului implicat in operatiuni vamale an contextul crizei COVID-19?
- Criza Covid-19 in Europa va pune in pericol 13.000 de corporatii
- EY Romania - Sprijin pentru medici, pentru spitale si pentru cei afectati
- Economia colaborativa – evolutie si tendinte
- Ajutoare de stat pentru sprijinirea economiei Statelor Membre in contextul focarului de infectie cu COVID-19
- Comisia Europeana demareaza procesul de revizuire a Directivei privind raportarea nefinanciara
- Munca la distanta in contextul epidemiei Covid-19. Ce masuri pot lua angajatorii in aceasta perioada?
- Pactul ecologic european – Cum ar putea Romania sa transforme provocarile in oportunitati?
- Fetele nevazute ale Declaratiei Unice
- Inteligenta artificiala va redefini sectorul serviciilor financiare in urmatorii doi ani
- Un salariu minim european – realitate sau fantezie?
- Andrei Eftimie este noul Partener Asociat al EY Romania in departamentul de Asistenta in Tranzactii
- Ne asteptam ca 2020 sa fie anul simbiozei “transparenta fiscala – automatizare fiscala”
- 2019 - un an lipsit de stralucire in activitatea globala IPO
- Studiu EY: Asiguratorii au nevoie de o transformare profunda si de forta de munca specializata
- Microintreprinderile inregistreaza cele mai multe restante la plata
- Taxele de mediu pot fi un stimulent pentru reducerea poluarii
- Noi obligatii pentru producatorii de echipamente electrice si electronice
- Invitatie la conformare voluntara sau ultima sansa de evitare a impozitarii cu 16%
- Sectorul retail navigheaza intre perturbarile digitale si volatilitatea consumatorilor
- Yves Maitre, noul CEO HTC, sustine tehnologiile 5G, AI si XR
- Alice Ivanovici devine Partener in cadrul Departamentului de Audit al EY Romania
- Sunt angajat temporar. Am drepturi egale cu salariatii permanenti?
- Companiile orientate catre consumatori risca sa-si piarda relevanta in lipsa unor planuri indraznete de transformare
- Cine beneficiaza de 5% TVA destinata serviciilor de restaurant si catering?
- În 2018, 69% dintre companii detin echipe de HR pregatite de noi provocari
- Extinderea internațională accelerează creșterea companiilor mijlocii europene
- Comerțul electronic este principalul motor al creșterii și schimbării pentru piața depozitelor
- Doar 48% dintre companiile din România au o agendă de schimbare disruptivă a organizației
- EY și Tech Hub lansează seria de întâlniri StartUp Advantage
- 90% dintre companii întâmpină dificultăți în calculul contribuțiilor către Fondul de Mediu
- Aurelia Costache este noul lider al departamentului de Asistență în afaceri al EY România
- GDPR poate genera un nou val de procese colective împotriva companiilor care au portofolii mari de clienți persoane fizice
- EY România deschide un nou program de recrutare bazat pe învățare și dezvoltarea candidaților
- Noile priorități ale băncilor sunt creșterea, digitalizarea și inovația
- Liderii organizației – părinții erei digitale
- EY raportează o creștere puternică a veniturilor globale în anul fiscal 2017
- Valoarea globală a tranzacţiilor din energie şi utilităţi a scăzut
- Reprezentanții mediului de afaceri din România concurează la turneul Corporate Tennis Open
- EY Express - acceleratorul de carieră pentru piața de muncă a viitorului
- Adriana Tabac - director de brand, marketing și comunicare al EY România
- Despre leadership si antreprenoriat cu Roxana Magopet
- Andreea Pirvu: „In vanzari ai nevoie de naturalete”
- Violeta Mihai-Staicu: „Orice schimbare in viata inseamna intotdeauna un progres”
- Si-a transformat pasiunea pentru psihologie intr-o cariera de peste 10 ani in HR
- Despre fiscalitate si antreprenoriat in Romania, cu Miruna Enache
- Madalina Cazacu, noul Director Customer Experience in cadrul Grupului BCR
- Peste 9 ani de experienta in marketing si comunicare alaturi de GETT'S Salons
- Cu 10 ani de experienta in domeniu, Catrinel Burghelea devine noul partener al IMAGE PR
- Si-a indeplinit un vis din copilarie si l-a transformat intr-o cariera de succes
- Madalina Rachieru este noul Partener global Clifford Chance
- Raluca Teodorescu este noul Managing Director Oxygen PR
- Daniela Dumitrascu este noul Director de Marketing al Heidi Chocolat
- Sonia Nastase: Viata incepe acolo unde se termina zona ta de confort.
- Egalitatea de gen genereaza performante mai bune in companii
- Cu o experienta de peste 18 ani in industria bancara, Ioana Mihai se alatura EY Romania
- O pozitie nou creata pentru Andreia Cucu la GSK Romania
- Sorana Georgia, CEO BILLA Romania: O experienta de peste 17 de ani in retail si leadership
- Luana Crivat, noul Director de HR al GSK Romania
- Ioana Moga este noul Sales and Marketing Director in cadrul ROVESE ROMANIA
- Cu 9 ani de experienta in consultanta, Olivia Franculescu se alatura echipei Qualia
- Natalia Stroe, noul manager de Marketing si Business Development al Coca-Cola Romania
- Florentina Totth, prima femeie la conducerea subsidiarei Schneider Electric Romania
- Violeta Luca, noul vicepresedinte si director executiv al eMAG